Stiinta culorii

Exista doua influente esentiale care stau la baza abordarii actuale a conceptului culorii – cea a lui Johannes Itten si cea a lui Alfred Munsell. Conceptul culorii de sezon, care a stat initial la baza companiei Colour me beautiful – si care a durat mai mult de 20 de ani – a fost implementat in anul 1920, de catre artistul Johannes Itten de la scoala Bauhaus. Itten a observat ca studentii lui aveau cele mai bune rezultate folosind culorile pe care ei insisi le alegeau. in cartea sa, Arta Culorii, Itten dezvaluie interdependenta puternica dintre infatisarea studentului, personalitatea acestuia si culorile cu care acesta prefera sa lucreze.

Conceptul a fost aprofundat la Academia de Moda din Los Angeles, infiintata in 1972. Fosta studenta a academiei, Carole Jackson, a facut public acest concept de culoare de sezon in cartea publicata de ea in 1980, Colour me beautiful, fiind tradusa in multe limbi si ramanand multa vreme in topul celor mai bine vandute carti al ziarului New York Times. in 1986, Doris Pooser, a dezvoltat con­ceptul sezonier al lui Carole Jackson, adaugand in cartea publicata de ea cu titlul Intotdeauna cu stil, si teoria lui Munsell (vezi mai jos). Mary Spillane a publicat in 1991 Ghidul Stilului Complet, in care acest sistem era partial responsabil de tranzitia companiei Colour me beautiful, de la o paleta de culori cu patru nuante la una cu doisprezece nuante. inglobarea acestui ghid in abordarea actuala a companiei Colour me beautiful, ajuta la gasirea unei moda­litati flexibile in alegerea culorilor. Acest sistem poate fi folosit pentru a descrie atat tipul pigmentatiei unei persoane, cat si culorile cele mai potrivite pentru aceasta, scopul sistemului fiind sa armonizeze si sa echilibreze aceste doua elemente. Dupa Munsell toate culorile au o caracteristica dominanta, si una sau doua caracteristici secundare. In sensul acestei carti, si pigmentatia (piele, par, ochi) unei persoane are o caracteristica dominanta si una secundara. Aceasta formula reprezinta un mod usor, sigur si adaptabil de folosire a culorilor.

Sistemul Munsell

Sistemul Munsell este recunoscut pentru masurarea culorii, si este folosit atat de Biroul National de Standarde al SUA cat si de Institutul de Standarde al Marii Britanii. in 1903 Albert Munsell, artist si el, a inventat un sistem de identificare a culorilor, avand la baza reactia ochiului uman la acest stimul. in 1905 sistemul a devenit cunoscut pe plan mondial sub numele de „limbajul culorilor”. Au fost identificate trei particularitati ale culorii: nuanta, valoarea de ton si intensitate cromatica.

Utilizarile acestui limbaj sunt nenumarate, in special in constructii, tipo­grafii si industria automobilistica. Sistemul este folosit chiar si in codifica­rea tuturor nuantelor si vopselelor pentru par din industria cosmetica. Deci, cand iti vopsesti parul te folosesti de sistemul Munsell.

Caracteristicile sistemului sunt folosite cand vrem sa descriem o culoare.

Pigment – nuanta

Pigmentul determina nuanta unei culori, ce poate fi calda (avand la baza galben) sau rece (avand la baza albastru). Culorile rosu, roz si verde pot fi descrise ca avand fie subtonuri calde, fie reci. Poti avea un rosu-pruna rece, care are ca baza culoarea albastra, sau un rosu-tomata cald, ce are ca baza culoarea oranj; sau poti avea un verde olive cald (are galben la baza) sau un verde-pin rece (are albastru la baza).

Valoare de ton – intensitate

Valoarea de ton a culorii masoara cat de deschisa sau inchisa este culoarea Munsell a folosit un sistem de masura de la 0 la 10, in care 0 corespunde culorii negre, 10 culorii albe, cu toate nuanatele de gri aflate intre ele. Aceasta diluare a culorilor de la inchis spie deschis poale fi folosita si la masurarea intensitatii degradeurilor de gri; de exemplu, in cosmetica aceste numere reprezinta intensitatea culorii unei vopsele de par.

Puritate cromatica – claritate

Indica puritatea sau claritatea culorii. Unele culori sunt stralucitoare, vibrante si reflecta lumina, in timp ce altele sunt sterse sau discrete si atrag lumina. Textura materialului determina daca lumina poate fi absorbita sau reflectata; materialele din matase reflecta lumina, pe cand cele din lana o absorb. Puritatea cromatica are un sistem de masura ce variaza intre 0 si 14, unde 0 corespunde nuantelor de gri sau terne, iar 14 celor mai clare.

 

 

Va invitam la Atelierul de Creatie Claudiu Ungureanu pentru a descoperi impreuna fascinanta lume a culorilor si traditiile croitorie de lux la comanda.

Articole recomandate